miercuri, 24 noiembrie 2010

II. Îmbătată în aromă de amintiri


Indiferent de poziţia în care îmi e corpul, sufletul mi-e în genunchi. Lumea se prăbuşeşte în jurul meu şi nu văd nicio şansă de salvare. Totul în jur a devenit fără viaţă, rece şi ochii îmi văd doar praful şi vise pierdute. Ce e în mintea mea? Nimic mai mult decât scuze pentru toate lucrurile care încă nu s-au întâmplat încă. Pentru greşelile din trecut, sunt deja iertată.

E goliciunea cea care mă îmbrăţişează. Mă înconjoară precum albastra mare rece îşi înconjoară peştii. Singurătate şi minte fără gânduri. Nimic mai mult, nimic mai puţin…

Şi cu sentimentele mele prăbuşite ce a rămas de făcut?! Nicio terapie pentru suflet şi minte, nicio vindecare pentru inimi frânte.

Mă târăsc fără speranţă in căutarea acelui ceva care să mă aducă la lumină. Să îmi ilumineze ochii şi făptura, să mă trezească la ciudata şi teribila realitate, să mă însufleţească.

Pentru că mă simt stearpă, blocată într-un loc căruia nu-i aparţin. Nu mă mai recunosc. Dar cred că e mai bine acum. Poate nu vreau să îmi amintesc cine sunt. Poate creierul îmi fuge intenţionat de cine obişnuiam să fiu…

Sunt sigură că e mai bine acum. Lipsa amintirilor reprezintă întotdeauna amintiri bune.

miercuri, 17 noiembrie 2010

I. Drunk with the fragrance of memories


No matter how my body stands, my soul is in knees.
The world is collapsing all over around me and I see no hope to save me. Everything around became lifeless and cold and my eyes are seeing only dust and lost dreams. What's in my mind? Nothing more than apologizing for all the things that haven't occured yet. 'Cause for the mistakes in my past, I'm already forgiven.
It is the emptiness that embraces me. It surrounds me like the cold blue sea surrounds its fish. Solitude and thoughtless mind. Nothing more, nothing less...
And with my crushed feelings what's left to do?! No therapy for soul and mind, no cure for broken hearts.
I'm crawling hopeless in search of something to bring me to light. To illuminate my eyes and being, to wake me up to that freak and terrible reality, to enliven me.
Because I feel myself barren, locked in a place where I don't belong. I don't recognize myself anymore. But I think it's better now. Maybe I don't want to remember who I am. Maybe my brain is running intentionally from who I used to be...
I'm sure it's better now. No memories are always good memories.

joi, 5 august 2010

Leapşa VII

Leapşa de la Cryssu'.

1. Zi-mi ceva despre tine. Gen cum te cheamă, câţi ani ai?
Antonia Zărnescu, 17 ani.

2. Ai porecle? Care?
Doar în genul: Ato, Anto... Mi se mai spune şi Pissy, Miţi :))

3. O melodie tristă, una perfectă şi trei care îţi plac mult:
Cea tristă: Enya - Only time
Cea perfectă: Ferry Corsten ft. Shelley Harland - Holding on
Îmi plac: Dash Berlin ft. Solid Session - Janeiro, Armin van Buuren ft. Jennifer Rene - Fine without you, Motorcycle - As the rush comes (Armin van Buuren Universal Religion mix)

4. Ai animal de casă? Care?
Daaa, un câine, Ox şi o pisică persană, Tasha.

5. Dacă ai avea un serial tv, cum s-ar numi?
Nu ştiu exact cum s-ar numi, dar ar fi în genul "Grey's anatomy".

6. Primul citat care îţi vine în minte. Nu trişa, fără Google!
"Nu e nimic aici în afara dorinţei noastre de a muri cât mai târziu posibil." (Andrei Ruse în "SONI")

7. Desenul animat preferat din copilărie.
Tom & Jerry, evident!

8. Îţi place îngheţata?
Clar! De caramel, tiramisu şi vanilie cu nuci... Sunt preferatele mele.

9. Ce alt nume ţi-ar plăcea să ai, dacă ai putea avea altul?
Cred că Maya, Mara sau Octavia.

10. Zi-mi un banc!
Nu ştiu bancuri. Nu le reţin niciodata. Sorry! :)


Leapşa merge mai departe la Deli, Diana şi cine o mai doreşte.

miercuri, 28 iulie 2010

Once in a blue moon



Lună plină şi înflăcărată, adună-ţi ielele din dansul lor alert şi-aruncă farmece pe alt tărâm.
Frenezie, hipnoză, euforie, extaz. Apogeu. Pierdere în lumină obscură. Transă albicioasă cu arome de busuioc. Piei şi lasă suflete dezgolite alunecate în neant să respire aer încărcat de blesteme.

Rază translucidă pe aşternuturi impecabile. Suflete dezgolite, uitate pe un cearşaf îmbibat cu fum de ţigară şi gânduri.
Muzică parcă lunatică, simţiri de foc... Îţi licăre sclipiri de lună în irişi violeţi şi-mi laşi palmele purtate pe trup în ritmuri lente. Îţi simt buzele cu gust de cireşe sălbatice lipindu-se pe ale mele şi mă topesc în întuneric, alunecând în braţele tale. Mă topesc la atingerea ta şi văd fumul ieşindu-mi din plămâni sub forme nedesluşite. Cea mai bună ţigară e cea pe care o împart cu tine.

Aerul pare încărcat de miresme văratice şi de miros de iarbă proaspătă. Şi mă ridic de lângă tine goală şi tălpile îmi trec prin iarba umedă. E singura savoare de vară pe care vreau să o simt acum până în sânge. Închid ochii şi o respir, îmi simt sufletul în tălpi şi îl calc cu fiecare pas. Luna îmi luminează calea parcă divină şi mă atrage şireată către spaţiul vrăjitoarelor. Iar eu, în hipnoza mea de-o noapte, o ascult întocmai.
Mă prinzi de mână şi alunec încet înspre tine. Îţi simt iar buzele delicate şi cu inconfundabila aromă de cireşe şi deschid ochii încet. Trec dintr-o transă în alta.
Acum mă pierd în tine...

marți, 27 iulie 2010

Hell's out here

Fantome îmbibate în parfum de amintiri îmi bântuie prezentul...
M-apasă un dor nebun şi vreau să fug, să alerg, să ţip... M-am săturat de perdele translucide printre gândurile mele fericite care umbresc zâmbete necoapte.
Sunt sătulă de ploi amare de lacrimi şi de momente de convalescenţă.
Vreau soare fără nori şi ploi, vreau fericire...
Dar mi-e atât de dor încât mă doare. Mă crucifică, mă torturează şi nu mă lasă să continui. Mă fixează în loc. Acele ceasornicului meu arată aceeaşi oră de aproape un an. Şi gândul mă perindă prin aceleaşi locuri, iar şi iar, mereu grăbit, mereu acelaşi...

Inima-mi plânge, chiar dacă zâmbesc. Trec uneori prin clipe groaznice şi atunci când cred că mi-am revenit, mă afund...

Mă rătăcesc printre cuvinte, scriu plângând, urlu. Mă izolez şi nu mai vreau să ştiu de nimeni. Dar mi-e dor şi mă întorc spăşită. Îmi lipseşte acel ceva de care mi-e dor şi pe care deja îl urăsc că nu mă lasă să continui. Aş vrea, dar mă opreşte. Şi atunci când stagnez, mă lasă să merg mai departe, oprindu-mă la primul pas făcut.
Cum să renunţ la amintirea ta atât de vie şi atât de dureroasă? Cum să te uit când nu pot şi nu vreau?

Vreau să te simt, dar nu mai pot. M-ai lăsat singură în lume rece şi plină de amintiri morbide. Nu ţi-am greşit cu nimic ca să-mi faci asta. Vrei să ştii ceva? Te iubesc sincer!


Fantome îmbibate în parfum de amintiri îmi bântuie prezentul...

Leapşa VI

From Cryssu'... Enjoy it!

1. Ce îţi place să faci atât de mult încât ai plăti pentru asta?
Hmmm... Nu ştiu ce să zic. Mai multe. Să dorm, să ascult muzică... :)

2. Dacă ai afla astăzi că mai ai de trăit exact 5 ani, ce ai face începând de mâine?
Aş păstra secretul, aş face un împrumut la bancă şi aş profita să văd toate lucrurile pe care nu le-am văzut şi să fac ceea ce poate mi-am dorit, dar nu am putut. Aş călători, aş iubi mai mult, aş profita de fiecare secundă, aş fuma, aş încerca şi ceva mai tare... Deşi, dacă stau să mă gândesc, nici acum nu ştiu ce mă împiedică să fac toate astea...

3. Dacă ai câştiga un milion de euro neimpozabil, ai continua să faci ce faci acum?
Să scriu? :)) Cu siguranţă.

4. Peste 15 ani, ce ai vrea să scrie pe prima pagină despre tine, în cel mai important ziar din ţară? Care ar fi titlul articolului?
"Prima operaţie de ... realizată de dr. Antonia Zărnescu". :P

5. Ce vrei să spună prietenii tăi despre tine la ceremonia ta funerară?
Adevărul şi numai adevărul.

6. Dar pe piatra ta funerară ce vrei să scrie despre tine?
"Be right back" :)) Glumesc... Nu ştiu, nu m-am gândit niciodată la asta. Oricum nu va ţine de mine.

7. Când erai mică ce le răspundeai celor mari la întrebarea : Tu ce vrei să te faci când o să fii mare?
Sincer, nu mai ştiu. Probabil doctor, ca majoritatea copiilor. Oricum, nu am greşit cu nimic. :)

8. Ce ai face dacă ai ştii absolut sigur, dincolo de orice dubiu, că este imposibil să eşuezi?
Aş face ceea ce mi-aş dori fără reţineri şi fără regrete.

9. Ceea ai vrea să le spună copiii tăi nepoţilor tăi despre tine?
Că am fost o mamă "mişto".

10. Dacă ai putea acum să te proiectezi în viitor, în ultima zi a vieţii tale, şi să îţi iei un interviu, care sunt trei întrebări pe care ţi le-ai adresa?
- Aveţi regrete?
- Sunteţi o femeie fericită?
- Ce aţi schimba în viaţa dumneavoastră şi ce sfat de viitor aţi da tinerilor?

sâmbătă, 24 iulie 2010

Changes on my skin


Miresme văratice, cocktail de lacrimi si zambete, parfum de libertate... Asta e în jur. Lumea parcă a luat-o razna, nopţile au înlocuit zilele, căldura a topit asfaltul şi gândurile triste... Pare a fi o înviere mult dorită a firii, umanitatea zburdă lent, în reluare, pe acorduri exotice. Vara ne metamorfozează din fiinţe cumpătate în fiinţe nocturne. De la apus până în zori trecem printr-o transformare existenţială, care ne menţine vibraţia emoţiilor vie.
Zilele trec precum orele, timpul trece cu o viteză ameţitoare, pentru ca noi, după trei luni, să realizăm că nu am apucat să facem nimic. După ce ne-am bucurat de vară si de libertate de parcă ar fi fost un drog, ajungem să privim in urmă cu tristeţe, cu dor şi cu nerăbdare pentru ceea ce urmează.
Ploaie de stele peste visuri şi speranţe. Cuvine amestecate, fără sens, obraznice, obsecene. Euforie. Dezmăţ. Libertate. Nebunie.
Respir vara şi ameţesc, e mai rea ca un drog. Şi sunt dependentă... O simt alergându-mi prin vene, îmi pulsează pe piele, prin pori... O respir, o simt, o trăiesc. E mai rău ca un amant înflăcărat care lasă cicatrici pe piele cu jăratic. O doresc, ard de nerăbdare... Şi când e aici, mă topesc, încăt nici nu o simt cum trece pe lângă mine. E o emoţie ce-mi împresoară fiinţa, asemenea unei iele, mă înnebuneşte ca o poţiune de dragoste, apoi mă lasă pradă sentimentelor negre din urma ei.
E un ciclu natural, atât de natural încât mă ameţeşte, pare ireal cât trebuie să o aştept pentru ca apoi să fiu dezamăgită de trecerea ei rapidă.
Vara e amantul meu ideal...

miercuri, 7 iulie 2010

Evacuating soul in 5, 4, 3...





Mă citeşti din priviri. Oricât aş încerca să îmi rezerv dreptul la puţină intimitate, mi-l calci în picioare cu fiecare privire. Ar trebui să fie ilegal să dezbraci o persoană de secrete din priviri. E ca şi când aş umbla cu sufletul gol, în văzul tuturor, iar fragmentele de suflet ar fi scrise într-o limbă cunoscută doar de tine. Căci în faţa ta asta sunt, un suflet dezbrăcat de secrete. Şi nu îmi face plăcere goliciunea asta, căci e umilitoare, stânjenitoare... E genul care îţi îmbujorează obrajii doar când te gândeşti la ea.
Îmi citeşti fericirea pe buze şi tristeţea în oglinda ochilor mei. De parcă ar fi fost scris dinadins în acea limbă cunoscută doar de tine, pentru ca doar tu să le poţi descifra. A fost o conspiraţie împotriva mea şi a integrităţii mele. Să fiu umilită şi plimbată dezbrăctă într-o piaţă publică vizibilă doar ochilor tăi arzători de dorinţa descoperirii altor şi altor secrete... Pe când tu îmi eşti complet inaccesibil asemenea unui cufăr închis a cărui cheie a fost pierdută de ani. De ce contrastul ăsta izbitor? De ce nu există o lege a compensaţiei şi în acest caz? De ce doar tu ai voie să domini şi să devii atotştiutor în timp ce eu mă lupt cu goliciunea?
Îmi cer dreptul la compensaţie! Vrea ca doar vara să îşi rezerve dreptul la a mă dezbrăca parţial, vreau ca tu să nu mai ai acest drept. Vreau ca sufletul meu să îşi poată ascunde trăirile fără umilinţă.
Îmi treci peste principii, peste ascunzişuri, peste toate ideile şi clasificările morale stabilite... Totul s-a dărâmat odată cu apariţia ta în acest triunghi vicios pe care îl faci tu cu sufletul şi cu conştiinţa mea.
Partea bună... sau rea e că îmi place să fiu chinuită de priviri curioase. Chiar dacă sunt doar ale tale şi cunosc totul despre mine, e bine aşa... Căci dacă ar înceta, mi-ar pricinui un dor arzător de tine. De tine şi de privirile tale albăstrui fără pic de milă sau de secrete.

luni, 5 iulie 2010

Desktop

Hihi, abia acum am văzut că am primit o leapşa de la Cryssu. Trebuie să îmi arăt desktop-ul. Well, there it is...

P.S. : Nici eu nu l-am curăţat înainte, doar că nu îmi place să fie încărcat.
P.P.S. : Evident că nu putea lipsi Grey's anatomy ! :))

duminică, 13 iunie 2010

Armin van Buuren - Shivers (Official video)




A little bit, just a little bit... [x2]

World don't turn around

Music make no sound
Where is sweetness found
When love is gone?

Sun don't come around

Don't make a sound
Where can love be found
If your heart won't feel

Shivers

Up and down my spine
Break up
Not on my mind

How could it end this way?

Don't leave me, love me
Just a little bit longer [x3]

Day don't turn to night

Morning don't bring light
Where is sweetness found
When love is gone?

Won't you stay the night?

Let the truth shine bright
Where can love be found
If your heart won't feel?

Memories (memories)

Motions that we share
Tears run
Signing my face

How could it end this way?

Don't leave me, love me
Just a little bit longer [x4]

How could it end this way

luni, 31 mai 2010

Aiureli

Au trecut două luni de la ultima postare. Două luni pline de urcuşuri şi coborâşuri pe traseul fragil al existenţei mele. Ciudat e că nu sunt în una din perioadele proaste în care scriu sau hoinăresc pe bloguri. Nu, acum e bine. Chiar foarte bine.
Poate tocmai de-asta, când e foarte bine, lipseşte ceva, condimentul final pentru o existenţă piperată. Căci trecerea de la abis la extaz e greu de exprimat în cuvinte. E o senzaţie care reîmpreopătează simţurile, care te face să guşti din viaţă. Poate sună nebunesc, dar eu în asta cred.
Într-un fel mi-e dor de vremea în care îmi spuneam oful într-o postare fictivă, accesibilă "publicului" (celor câtorva cititori, să nu exagerăm).
Acum scriu de dorul vremurilor ălora. Nu sună a paradox? Am părăsit blogul pentru a continua să fiu bine pe toate planurile, fără a avea o nevoie constntă de a o arăta public. Încerc să mă adun şi să împărtăşesc gândurile nebuneşti ce mă cuprind, dar pare cu neputinţă.
A trecut timpul cu o viteză ameţitoare pe lângă mine. Momentele bune trec cel mai repede şi lasă un gust dulce-acrişor de amintire plăcută numai bună să fie uitată.
Nu există perioade fericite sau nefericite... Existenţa e curbilinie. De la abis la extaz şi invers, uneori în doar câteva secunde. Acum aştept căderea...

luni, 1 martie 2010

Cronica unei morţi anunţate


Am avut surpriza de a descoperi ceva ce a reuşit să mă emoţioneze în adevăratul sens al cuvântului. Cum somnul nu mă vrea în noaptea asta, bântui pe bloguri, cum îmi e obiceiul. Şi "minunea" am găsit-o pe blogul nimeni altuia decât Dan Negru. Astfel, mi-am permis să împrumut conţinutul unui post de-al său şi îi mulţumesc pentru asta, deşi probabil nu va vedea vreodată. :)

Gabriel Garcia M
arquez... Cine nu a auzit măcar de "Un veac de singurătate", care l-a făcut cunoscut pe acesta peste tot în lume? Sunt frumoase operele sale, emoţionante, dar viaţa sa şi mai ales cuvintele care urmează îi depăşesc orice operă.
În urmă cu câţiva ani a fost declarat cu cancer limfatic, ajungându-se chiar să se publice într-un ziar din Columbia necrologul său, anul trecut. Din fericire, încă mai este printre noi, are 83 de ani, dar de când a aflat de boala care îi macină corpul, s-a retras din viaţa publică, optând pentru aceasta la o ultimă scrisoare...

"Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar uita că sunt o marionetă din cârpă şi mi-ar dărui o bucăţică de viaţă, probabil că n-aş spune tot ceea ce gândesc, însă în mod categoric aş gândi tot ceea ce zic.

Aş da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valorează, ci pentru ceea ce semnifică.

Aş dormi mai puţin, dar aş visa mai mult, înţelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem şaizeci de secunde de lumină. Aş merge când ceilalţi se opresc, m-aş trezi când ceilalţi dorm. Aş asculta când ceilalţi vorbesc şi cât m-aş bucura de o îngheţată cu ciocolată!

Dacă Dumnezeu mi-ar face cadou o bucăţică de viaţă, m-aş îmbrăca foarte modest, m-aş întinde la soare, lăsând la vederea tuturor nu numai corpul, ci şi sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu dacă aş avea inimă, aş grava ura mea peste gheaţă si aş astepta până soarele răsare. Aş picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, şi un cântec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-aş oferi-o lunii. Aş uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simţi durerea spinilor şi sărutul încarnat al petalelor...

Dumnezeul meu, dacă aş avea o bucăţică de viaţă... N-aş lăsa să treacă nici o zi fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, ca îi iubesc. Aş convinge pe fiecare femeie sau bărbat spunându-le că sunt favoriţii mei şi aş trăi îndrăgostit de dragoste.

Oamenilor le-aş demonstra cât se înşeală crezând că nu se mai îndrăgostesc când îmbătrânesc, neştiind că îmbătrânesc când nu se mai îndrăgostesc! Unui copil i-aş da aripi, dar l-aş lăsa să înveţe să zboare singur. Pe bătrâni i-aş învăţa că moartea nu vine cu bătrâneţea, ci cu uitarea. Atâtea lucruri am învăţat de la voi, oamenii... Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful muntelui, însă fără să bage de seamă că adevărata fericire rezidă în felul de a-l escalada. Am învăţat că atunci când un nou-născut strânge cu pumnul lui micuţ, pentru prima oară, degetul părintelui, l-a acaparat pentru totdeauna.

Am învăţat că un om are dreptul să se uite în jos la altul, doar atunci când ar trebui să-l ajute să se ridice. Sunt atâtea lucruri pe care am putut să le învăţ de la voi, dar nu cred că mi-ar servi, deoarece atunci când o să fiu băgat în interiorul acelei cutii, înseamnă că în mod nefericit mor.

Spune întotdeauna ce simţi şi fă ceea ce gândeşti. Dacă aş ştii că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aş îmbrăţişa foarte strâns şi l-aş ruga pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Dacă aş ştii că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieşind pe uşă, ţi-aş da o îmbrăţişare, un sărut şi te-aş chema inapoi să-ţi dau mai multe. Dacă aş ştii că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aş înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o dată şi încă o dată până la infinit. Dacă aş ştii că acestea ar fi ultimele minute în care te-aş vedea, aş spune "te iubesc" şi nu mi-aş asuma, în mod prostesc, gândul că deja ştii.

Întotdeauna există ziua de mâine şi viaţa ne dă de fiecare dată altă oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar dacă cumva greşesc şi ziua de azi este tot ce ne rămâne, mi-ar face plăcere să-ţi spun cât te iubesc, că niciodată te voi uita.

Ziua de mâine nu-i este asigurată nimănui, tânăr sau bătrân. Azi poate să fie ultima zi când ii vezi pe cei pe care-i iubeşti. De aceea, nu mai aştepta, fă-o azi, întrucât dacă ziua de mâine nu va ajunge niciodată, în mod sigur vei regreta ziua când nu ţi-ai făcut timp pentru un surâs, o îmbrăţişare, un sărut şi că ai fost prea ocupat ca să le conferi o ultimă dorinţă. Să-i menţii pe cei pe care-i iubeşti aproape de tine, spune-le la ureche cât de multă nevoie ai de ei, iubeşte-i şi tratează-i bine, ia-ţi timp să le spui "îmi pare rău", "iartă-mă", "te rog" şi toate cuvintele de dragoste pe care le ştii.

Nimeni nu-şi va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete. Cere-i Domnului tăria şi înţelepciunea pentru a le exprima. Demonstrează-le prietenilor tăi cât de importanţi sunt pentru tine."

Acum cuvintele sunt de prisos...

miercuri, 17 februarie 2010

Leapşa V

Am dat peste o leapşa care trebuie să admit că mi se pare interesantă. Se presupune că ar trebui să scriu 10 lucruri ciudate despre mine. 10 nu promit să găsesc, dar încerc să enumăr câteva...

1. Sunt o perfecţionistă. Am momente în care dacă obiectul "ăla" nu stă bine acolo, trebuie să îl fac eu să stea bine. Altfel rămâne o obsesie pentru mine şi mă simt incorfotabil dacă nu îl mut. Aşa mi se întâmplă şi atunci când organizez ceva, dacă nu iese perfect, în viziunea mea a fost un adevărat eşec. Am răbdarea necesară de a planifica până şi cele mai insignifiante detalii. Şi nu e întotdeauna o calitate!
2. Atunci când schimb statusul pe Messenger, îl verific de 3-4 ori înainte. Dacă o virgulă nu "dă bine", il scriu din nou. De fiecare dată am grijă să se potrivească cu avatarul! :))
3. Singura excepţie de la a scrie cu diacritice este pe Messenger, ar fi chiar incomod. În rest, scriu româneşte, nu romaneshte.
4. În fiecare dimineaţă "de şcoală" am un ritual bine stabilit. Mă trezesc la 7:25 (da, de-aia întârzii de fiecare dată!), deschid televizorul pe Antena 1, la Observator, mă duc la baie, apoi mă îmbrac, îmi pun ghiozdanul şi plec. E deja un clişeu.
5. Şterg gura sticlei de fiecare dată înainte de a bea din aceasta (chiar dacă sticla e începută de mine şi am băut doar eu din ea). La fel şi după ce beau. Ştiu, e un obicei nesănătos şi enervant pentru cei din jur, am promis că o să mă dezobişnuiesc! :))
6. Dacă îmi fac manichiura, nu termin înainte de a vedea că toate unghiile sunt colorate uniform. Dacă una e puţin mai deschisă sau mai închisă la culoare, le şterg pe toate şi o iau de la capăt. Mi s-a întâmplat să o fac şi de 20 de ori înainte de considera că e ok!
7. Înainte de a începe să citesc o carte, o studiez pe toate părţile, văd cuprinsul cu fiecare capitol, câte pagini are fiecare, îmi fac un plan aproximativ pentru cât îmi va lua să o termin. Dacă încep să citesc un capitol, nu pun cartea jos până nu îl termin. Dacă se întâmplă să fie nevoie necesară să îmi abandonez lectura înainte de sfârşitul capitolului, data viitoare voi începe cu acelaşi capitol, cap-coadă.
8. Asta cred că o să vi se pară puţin ciudată (nu că restul n-ar fi). Toate melodiile din pc-ul meu sunt redenumite după modelul Interpret - Numele melodiei. Nu mut o melodie proaspăt downloadată sau primită pe Messenger într-un folder cu muzică până nu o redenumesc exact aşa "cum trebuie"! :))
9. Ambiţia mea degenerează de cele mai multe ori în obsesie. Şi niciodată nu e benefică, dar eu sunt fericită că am reuşit ce mi-am propus, chiar dacă nu a fost motivul cel mai demn de laudă.
10. Hmm... Nu-mi mai vine nimic. A, ba da. De fiecare dată găsesc ceva ce nu îmi convine într-o poză personală. Nu e nicio poză cu mine care să-mi placă 100%.
11. Scriu corect, sau cel puţin aşa îmi place să cred. La şcoală mă irită schiţele incomprehensibile, totul trebuie să fie simetric în caietul meu. Aşa că îmi permit să modific ceva dictat de profesor dacă nu se potriveşte în tiparul ales de mine pentru lecţie.
12. Nu ies nemachiată din casă decât foarte rar, dimineaţa, când merg la şcoală. Atunci nu am chef nici să mă târăsc până în faţa oglinzii, dar mai să aplic mascara?! Totuşi, atunci când o fac, am grijă să nu exagerez şi să par penibilă. Cel puţin aşa sper!
13. Apropo de penibil, am o frică teribilă faţă de asta. Degenerează într-o fobie socială...
14. Nu îmi place corpul meu deloc! Aş face orice ca să arăt aşa cum îmi doresc, iar părerea despre sine nu mi-o poate schimba nimeni, cu niciun compliment, oricât ar vrea să pară de sincer. Şi "piticul" ăsta poate degenera într-o boală mai...
15. Aaa... Dacă mai scriu una, devin narcisistă?! E destul. Deci 14. :))

Pam pam! Albă-ca-zăpada şi cei 7x2 pitici de pe creier. Cryssu', joacă tu rolul Albei-ca-zăpada, sunt curioasă dacă ai mai mulţi sau mai puţini omuleţi suferinzi de nanism! :D Diana, la fel, insist!

miercuri, 27 ianuarie 2010

Leapşa IV

De data asta, un alt fel de leapşa - muzicală ! Tot ce trebuie să faceţi este să răspundeţi la întrebări printr-o melodie. Enjoy it !

1. Eşti bărbat sau femeie?
I'm not a girl, not yet a woman - Britney Spears

2. Descrie-te !
I am what I am - Above & Beyond pres. OceanLab

3. Cum se simt oamenii în preajma ta ?
Razna - Omul cu şobolani

4. Cum ţi-ai descrie relaţia anterioară ?
Vara trecută - Voltaj

5. Dar pe cea actuală?
Good for me - Above & Beyond ft. Zoe Johnston

6. Unde ai vrea să te afli acum ?
Be with you - Enrique Iglesias

7. Ce părere ai despre iubire?
Epilog - Vama Veche

8. Cum e viaţa ta ?
Behind - ATB pres. Flanders

9. Ce ai cere dacă ai putea să îţi pui o singură dorinţă ?
Turn back time - DJ Shah

10. Spune ceva inteligent !
Just be - Tiesto ft. Kirsty Hawkshaw


E liber să şi-o însuşească oricine doreşte ! :)

marți, 26 ianuarie 2010

Leapşa III


You.
Can.
Only.
Type.
One.
Word.

No.
Explanations.

1. Yourself? Stubborn.

2. Your boyfriend/girlfriend? Incredible. >:)

3. Your hair? Curly.

4. Your mother? Intelligent.

5. Your father? Selfish.

6. Your favorite item? None.

7. Your dream last night? Unknown.

8. Your favorite drink? Coke.

9. Your dream car? A8.

10. The room you’re in? Bedroom.

11. Your ex? Cute.

12. Your fear? Loneliness.

13. What you want to be in 10 years? Doctor.

14. Who you hung out with last night? Nobody.

15. What You’re Not? Perfect.

16. One of Your Wish List Items? Car.

17. Time? Precious.

18. The Last Thing You Did? Watching TV.

19. What You Are Wearing? T-shirt.

20. Your Favorite Weather? Sunny.

21. Your Favorite Book? Soni.

22. The Last Thing You Ate? Apple.

23. Your Life? Great.

24. Your Mood? Bored.

25. Your body? Ugly.

26. What are you thinking about right now? School.

27. Your car? Soon.

28. What are you doing at the moment? Writing.

29. Your summer? Fabulous.

30. What color are your underwear? White.

31. What is the weather like? Cold.

32. When is the last time you laughed? Yesterday.

33. What is on your tv? Science.



Diana, tu ce zici? :)