miercuri, 25 martie 2009

Unsprezece minute


Romanul "Unsprezece minute" este povestea Mariei, o fată dintr-un sat brazilian, ale cărei prime întâlniri inocente cu dragostea o lasă cu inima frântă. La o vârstă fragedă, ea se convinge că nu va găsi niciodată dragostea adevărată, crezând în schimb că "dragostea este un lucru cumplit care te face să suferi...". O întâlnire întâmplătoare în Rio de Janeiro o face să plece la Geneva, unde visează să găsească faimă şi bogăţie, dar sfârşeşte în stradă, ca prostituată.
În Geneva, Maria se îndepărtează tot mai mult de dragoste, devenind tot mai fascinată de sex. În cele din urmă, concepţia ei lipsită de speranţă despre dragoste este pusă la încercare când cunoaşte un tânăr şi chipeş pictor. În această odisee a descoperirii de sine, Maria are de ales între a urma o cale a întunericului - plăcerea sexuală de dragul plăcerii sexuale - sau a risca totul pentru a-şi găsi "lumina lăuntrică" şi posibilitatea sexului sacru, a sexului în contextul dragostei. În acest palpitant şi îndrăzneţ nou roman, Paulo Coelho analizează cu sensibilitate natura spirituală a sexului şi a dragostei şi ne invită să ne confruntăm cu propriile prejudecăţi, cu proprii demoni, să ne aflăm propria "lumină lăuntrică".

Descrierea se regăseşte pe spatele cărţii. Celor care vă plac acest gen de cărţi, v-o recomand cu plăcere. Mie mi-a plăcut.



"Subtitrarea" :
"Din jurnalul Mariei :
Când cunoaştem pe cineva şi ne îndrăgostim, avem impresia că toată lumea este de acord.
S-a întâmplat astăzi la apus de soare. Fără îndoială, deşi ceva ieşea rău, nu rămânea nimic.. nici păsările, nici muzica în depărtare, nici savoarea buzelor lui.
Cum poate dispărea aşa repede frumuseţea care era aici acum câteva minute ?
Viaţa e foarte rapidă ; oamenii trec de la cer la infern în câteva secunde.
Din jurnalul Mariei într-o zi când era în acea perioadă şi nu putea lucra :
Dar ce prostii spun ? În iubire nimeni nu poate zdrobi pe nimeni ; fiecare dintre noi este responsabil pentru ce simte şi nu putem să îl învinuim pe celălalt pentru asta.
M-am simţit rănită când i-am pierdut pe bărbaţii pe care îi iubeam. Astăzi sunt convinsă că nimeni nu pierde pe nimeni, pentru că nimeni nu posedă pe nimeni.
Aceasta este adevărata experienţă a libertăţii : să ai ce e mai important în lume fără a-l poseda.
Din jurnalul Mariei după ce a lăsat deoparte cartea aceea plictisitoare :
Toţi putem să iubim, fiind născuţi cu acest dar. Unele persoane o practică bine, dar majoritatea trebuie să reînveţe, să îşi amintească cum se iubeşte.
Unsprezece minute. Lumea se învârte în jurul a ceva ce durează doar unsprezece minute."

Un comentariu:

  1. Am citit majoritatatea cartilor scrise de coelho,si dintre toate mi a placut Unsprezece minute...e frumoasa,dar cu timpul ai sa dai peste carti care il pun in umbra pe autorul ei.Am fost suparata cand mi s-a spus(eram innebunita dupa cartile lui coelho)ca sunt carti mai bune de citit decat astea...

    RăspundețiȘtergere